Prima ședință foto cu o graviduță.

Încă de când visam să fiu fotograf, am știut că mă voi axa pe fotografia de tip portret. Pentru că îmi doream foarte mult să fac parte din viețile oamenilor.

De ce fotografia de tip portret?

Deoarece știam că pasiunea mea mă va ajuta să cunosc mulți oameni.
Știam că voi rămâne parte din viețile lor intr-un fel sau altul.
Îmi doream să îi surprind în ipostaze care peste ani o să le aducă o emoție.
Deci, încă de la început aveam un plan în minte. O dorință, dorință pe care o aveam structurată deja în minte de la început.
Însă, niciodată nu mi-am propus să devin fotograf de familie. Iar ședințele foto cu o graviduță mi se păreau departe de mine.
Într-adevăr, am fotografiat familii de-a lungul timpul,iată un exemplu.
Dar nu mă gândeam să mă axez într-un mod deosebit pe acest timp de fotografie.
După cum se poate observa și din ceea ce postez.

Până când, prietena mea Simona m-a anunțat că așteaptă nerăbdătoare un băiețel, iar eu voi fi cea care o va fotografia când îi crește burtica.

Nu am prea stat pe gânduri. După acest an diferit, mi-am propus să accept orice provocare. În special cele care promit că mă va scoată din zona de confort. Nu am reușit să ne întâlnim până în ziua ședinței, lucru care m-a făcut să am emoții și mai mari.


Emoțiile au dispărut în momentul în care ne-am întâlnit la locația stabilită.

De ce?

Pentru că Simona era total schimbată, într-un sens cât se poate de bun.
Emana un soi de energie pe care nu l-am mai întâlnit.
Doar simpla prezență transmitea ceva. Transmitea o emoție diferită.

Sincer, eu doar trebuia să folosesc aparatul foto. Nu am fost nevoită să îi spun cum să stea. Nu a fost necesară intervenția mea în niciun fel. Doar m-am bucurat de experiență, m-am bucurat de ceea ce transmitea ea, iar restu au venit de la sine.

Abia aștept să fotografiez alte viitoare mămici, pentru că acea zi m-a cucerit.